
Acum că ediția 2024-2025 de Premier League s-a încheiat, începe sezonul speranțelor.
De la sfârșitul lunii mai și până dincolo de jumătate lui august, perioada de presezon caracterizată de turnee amicale, transferuri și multe zvonuri aduce pentru orice suporter speranța că sezonul următor va fi unul mai bun decât cel precedent .
Dar câte dintre cele douăzeci de echipe din Premier League își vor permite să satisfacă în lunile ce urmează dorințele, de cele mai multe ori nerealiste, ale fanilor, în materie de transferuri?
În acest articol încercăm să explicăm care sunt regulile pe care echipele din Anglia trebuie să le respecte din punct de vedere financiar atunci când se pregătesc pentru o perioadă de transferuri, care sunt avantajele sau dezavantajele lor și cum diferă ele de cerințele impuse de UEFA în competițiile europene.
Ce este PSR și ce presupune el?
Profit and Sustainability Rules/PSR (sau Regulile de Profit și Sustenabilitate în română) este echivalentul din Premier League al mult mai faimosului Fair Play Financiar (FFP) folosit de UEFA. Regulile de Profit și Sustenabilitate constituie un set de norme menit să ghideze și vegheze asupra bunei administrări financiare a celor 20 de cluburi participante în Premier League.
PSR-ul se bazează pe cerința principală ca toate cluburile din Premier League sunt obligate să aibă pierderi maxime de 105 milioane de lire sterline pe parcursul unui ciclu de trei ani.
Pe baza acestei reguli, toate cluburile sunt obligate să prezinte la finalul anului calendaristic un raport financiar detaliat cu toate sursele de venit și cheltuieli ale echipei din ultimele trei sezoane.
Cele 20 de cluburi care vor concura la anul în Premier League, inclusiv cele trei echipe nou-promovate în acest sezon, trebuie să trimită până la data de 31 decembrie 2025 raportul financiar pentru perioada iulie 2022 – iunie 2025, din care să reiasă că nu au înregistrat pierderi cumulate mai mari de 105 milioane de lire. Raportul se face, deci, la mijlocul sezonului 2025-2026, dar pentru sezoanele 2022-2023, 2023-2024 și 2024-2025.
În acest punct este important să subliniem importanța lunii iunie în acest raport. Așa cum a fost cazul anul trecut, este posibil să vedem mai multe echipe din Premier League care vor căuta să se despartă de jucători în luna iunie pentru a echilibra eventualele pierderi și rămână în limitele PSR pentru ciclul care se încheie în câteva săptămâni. Anul trecut, transferul lui Douglas Luiz de la Aston Villa la Juventus a fost poate cel mai bun exemplu de tranzacție făcută pe repede înainte la dorința echipei din Birmingham.

Cum diferă PSR față de regulile UEFA (FSR) ?
Spre deosebire de regulile de Profit și Sustenabilitate (PSR) ale Premier League, UEFA aplică un regulament mult mai strict, numit Regulamentul privind Sustenabilitatea Financiară și Licențierea Cluburilor (FSR), introdus în 2022 în locul celebrului Fair-Play Financiar.
Spre deosebire de PSR, regulamentul UEFA impune cluburilor o limită de pierderi cumulate mai dură, de cel mult 60 de milioane de euro pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea de extindere la 90 de milioane de euro doar dacă cluburile sunt considerate stabile financiar (nu este clar cum pot demonstra acest lucru).
Mai important, FSR cere cluburilor ca toate costurile legate de salarii, transferuri și comisioane pentru jucători, antrenori sau agenți să fie limitate la un procent din veniturile cluburilor. Astfel, toate cheltuielile efectuate pentru construirea lotului și staff-ului tehnic au fost limitate de către UEFA la un plafon de 80% din veniturile clubului în sezonul 2024/25, iar începând cu sezonul 2025/2026 plafonul va fi de 70% din veniturile clubului.
Pe lângă cele două cerințe de mai sus, mai restrictive decât cele impuse de Premier League, UEFA are și o politică mult mai dură în ceea ce privește tranzacțiile dintre cluburile ce sunt deținute de aceleași persoane. Chelsea este una dintre echipele care se confruntă cu această politică, întrucât UEFA nu recunoaște vânzarea echipei feminine de 200 de milioane de lire pe care patronii Chelsea au vândut-o către o altă companie deținută de fondul lor de investiții. Dacă această vânzare de 200 de milioane i-a permis lui Chelsea să se încadreze în limitele PSR, UEFA încă cercetează această tranzacție.

Cum pot echipele să respecte PSR?
Partea de sustenabilitate este cealaltă componentă a regulamentelor și cheia care le permite cluburilor să se încadreze în acea limită de 105 milioane. Premier League, așa cum o face și UEFA, permite echipelor să aibă pierderi mai mari de limita de 105 milioane, dacă acestea se încadrează la cheltuieli menite să crească sustenabilitatea clubului pe termen lung.
Există mai multe astfel de cheltuieli, dar principalele surse care sunt deductibile din pierderile totale fac referire la investițiile în fotbalul feminin, în echipele de juniori, în infrastructură precum stadioane sau în proiecte pentru comunitate. Toate acestea sunt considerate metode de generare de venituri pe termen lung și prin urmare sunt scoase din calculul PSR pentru a încuraja dezvoltarea și investițiile sustenabile.
Cu alte cuvinte, limita celor 105 milioane vizează mai ales investițiile echipelor în lotul de jucători și staff tehnic, incluzând aici salariile, bonusurile și transferurile jucătorilor sau antrenorilor, sume care reprezintă de obicei cel mai mare procent din bugetul fiecărui club .
Un exemplu în acest sens: pentru raportul financiar din 2022-2024, depus în decembrie 2024, Tottenham Spurs au raportat pierderi financiare totale de 182 de milioane de lire. În acest raport intră absolut toate cheltuielile clubului, inclusiv cele deductibile. Însă, atunci când calculează respectarea regulilor PSR, Premier League nu a luat în calcul cele aproximativ 70 de milioane care se amortizează anual din costul stadionului lui Tottenham, la care se adaugă alte costuri deductibile de aproximativ 15-20 de milioane/an. Prin urmare, la un calcul rapid, chiar dacă Tottenham înregistrează în contabilitate pierderi uriașe, din punct de vedere al PSR putem spune că Spurs este chiar profitabilă.

Pe cine avantajează și pe cine încurcă PSR?
În contextul noilor reguli PSR, ascensiuni fulgerătoare, precum cele reușite de Chelsea și Manchester City – campioane la doar două, respectiv patru sezoane după schimbările de conducere – devin practic imposibile.
Nu este deci de mirare că principalele formații care au catalogat PSR-ul ca fiind nedrept sunt Aston Villa și Newcastle, două cluburi care încearcă să reducă decalajul față de tradiționalul top 6, dar a căror ambiție și putere de investiției a fost temperată în ultimele sezoane de către limitările financiare ale regulamentelor din Premier League și UEFA.
Astfel de reguli pot descuraja investitorii din țări autocrate să investească în Premier League pentru mirajul notorietății, dar în același timp oprește modele mai sănătoase de business, precum pare să fie cel de la Aston Villa, să ajute la creșterea clubului și inevitabil oprește creșterea competitivității care a făcut din Premier League cel mai atractiv campionat din lume. (chiar dacă ne place sau nu, echipe precum Manchester City sau Chelsea au contribuit imens la această popularitate, atât prin rezultatele de pe teren, cât și prin intrigile din afara sa).
În același timp, un argument solid se poate face pentru faptul că regulile PSR stau la baza ascensiunii mai multor echipe din mijlocul clasamentului, care inevitabil face Premier League mai echilibrat și imprevizibil. Faptul că inclusiv echipele mai bogate sunt nevoite să limiteze venirile și să vândă jucători pentru a păstra o balanță financiară face ca echipe precum Brighton, Brentford sau Fulham să aibă o șansă mai mare de a-și păstra cei mai buni jucători și astfel să concureze de pe un picior de egalitate cu formații precum Manchester United, Chelsea sau Arsenal.

În schimb, cel mai mare dezavantaj al actualului model de reglementări financiare a ieșit la iveală vara trecută. În goana de a respecta plafonul PSR, mai multe cluburi au realizat că cea mai simplă și profitabilă metodă este să vândă jucătorii proveniți din academie, pentru că nu s-a plătit nicio sumă de transfer inițială pe ei. În ultimele sezoane jucători precum Cole Palmer, Elliot Anderson sau Conor Gallagher au fost vânduți de către cluburi unde s-au format ca fotbaliști pentru ca acestea să fie sigure că respectă regulile PSR.
Ce se întâmplă dacă nu respecți regulile și ce ne așteaptă pe viitor?
Există până în acest moment trei echipe care au fost sancționate pentru încălcarea regulamentelor PSR, iar exemplele lor ne demonstrează riscul de totul sau nimic pe care și-l asumă un club atunci când depășește limitele finanțării sustenabile.
Nottingham Forest a fost echipa care a riscat cel mai mult și a câștigat: după promovarea din 2022, a investit masiv pentru a-și construi un lot capabil să rămână în Premier League, reușind chiar și după o depunctare de 6 puncte pentru depășirea limitei PSR. Bazându-se pe acest lot, a evitat retrogradarea două sezoane la rând și a devenit o echipă mult mai stabilă financiar, capabilă acum să lupte pentru calificarea în cupele europene. Dar pariuri precum cele făcute de Nottingham nu și le poate permite oricine.

La limită a reușit să se salveze și Everton după ce a fost penalizată de două ori în sezonul 2023/2024, o dată cu 6 puncte și apoi cu 2 puncte. Echipa din Liverpool a fost aproape de un dezastru financiar pe care o eventuală retrogradare l-ar fi provocat, mai ales dacă ținem cont că, înainte de pandemia izbucnită în 2020, Everton aspira și investea pentru a deveni o echipă calificată în cupele europene.
Everton și Nottingham au evitat dezastrul financiar, dar Leicester City nu a reușit: după investiții masive, vulpile au retrogradat în sezonul 2022-2023 și au intrat într-o criză financiară prelungită, riscând depunctarea în Championship în 2025-2026. Dintr-o echipă obișnuită cu cupele europene, au ajuns un club care nu mai poate susține cheltuielile excesive față de veniturile recente.
PSR-ul are tocmai rolul de a reduce impactul financiar suferit de o echipă în cazul unui eșec major pe teren sau în afara sa. În același timp, exemple precum cel al lui Forest ne arată și că echipele ce vin din Championship pot să devină competitive doar dacă reduc decalajul față de Premier League, lucru din ce în ce mai greu de făcut fără a încălca regulamentele financiare.
PSR va rămâne cel puțin un sezon în Premier League, dar există șanse mari să fie înlocuit anul viitor de o măsură similară cu regulamentul UEFA, care să plafoneze costurile lotului la aproximativ 85% din veniturile clubului. Totodată, se discută introducerea unui plafon suplimentar, numit „anchoring”, care limitează investițiile sezoniere în lot la de patru-cinci ori suma minimă primită de ultima clasată din drepturi comerciale.
Deși PSR limitează investițiile nesustenabile și aduce echilibru între cluburi, el favorizează în continuare echipele mari, cu venituri mari. Noile măsuri de plafonare procentuală și limitările investițiilor vor încerca să reducă decalajul financiar dintre cluburile din Premier League în următorii ani.
Până atunci, pentru toate cele 20 de echipe urmează o nouă vară în care trebuie să respecte actualele reguli de PSR, cel mai urgent fiind raportul pentru perioada care se încheie la 30 iunie 2025. Acest lucru înseamnă că multe cluburi trebuie să vândă rapid jucători, în timp ce altele trebuie să aștepte până la 1 iulie pentru a putea semna și anunța primele veniri din această campanie.

Lasă un comentariu